Istoricul școlii

Dintre instituțiile de cultură din Albeşti nici uneia nu i-au fost închinate mai multe eforturi decât şcolii, având o dezvoltare remarcabilă mai ales în ce priveşte învăţământul primar.

Până în anul 1906 în Albeşti exista o singură școală, cea musulmană cu limba de predare turcă care funcționa în cadrul bisericii turcești(geamie) având în medie 30-36 de elevi, reprezentând 55% din populația şcolară musulmană, precum şi o școală germană care funcționa în cadrul bisericii protestante, actuala biserica ortodoxa refăcută şi renovată după anul 1940. Menționăm că școala germană a funcționat între anii 1893-1918.

Școala primară în limba română a fost construită în anul 1906, fiind compusă dintr-o sală de clasă şi o cancelarie. Până în acest an copiii români învățau la școala română din satul Limanu, sat ce aparținea de comuna Albeşti.

Menționăm  că  școala  era frecventată în anul 1906-1907 de numai 29 de elevi din totalul de 84 înscriși.

În urma constituirii şcolii mixte prin unificarea şcolii române cu cea musulmană şi germană, numărul elevilor a crescut simțitor făcând ca în anul 1933 să se construiască încă două săli de clasă şi o cancelarie, prin adăugire la școala veche, deschizându-se încă o fațadă în partea de răsărit. În anul 1957 școala este extinsă cu încă o sală de clasă tot prin adăugire în partea de nord. În anul 1969 şi 1971 școala este reîntregită cu încă două săli de clasă din contribuția voluntară a locuitorilor, școala dispunând de 6 săli de clasă. În anul 1978 s-au făcut reparații capitale localului de școala din fondul de investiţii al județului, apărând unele modificări la vechiul local. Astfel s-a construit un culoar de legătură pentru toate sălile de clasă, cancelaria cadrelor didactice, cabinetul directorului şi sala de materiale corespunzând din punct de vedere igienico-sanitar, având şi un aspect modern.

Ultima reabilitare a şcolii s-a realizat în anul 2004 şi de atunci condiţiile din  școală au fost îmbunătățite anual cu sprijinul financiar al autorităților locale (construcția gardului împrejmuitor, grupurilor sanitare interioare, schimbarea tâmplăriei de lemn).

În anul 1949,  după reforma învățământului, în localitatea Albeşti ia ființă o școală elementară de 4 ani cu limba de predare tătară, care funcționează până în anul 1959 când se desființează datorită înscrierii majorității copiilor de tătari la școala română.

De asemenea numărul cadrelor didactice până în anul 1948 se reducea la cel mult doi învățători care predau de la clasele I până la clasele a VII-a. Din anul 1949 când ia ființă învăţământul gimnazial, numărul cadrelor didactice este în continuă creștere ajungând în anul şcolar 1978-1979 la 16 cadre didactice din care: două educatoare, 4 învățători şi 10 profesori, toți calificați, cam același număr menţinându-se şi astăzi.

Dacă vorbim de baza materială a şcolii aceasta era foarte săracă mai ales până la reforma învățământului din 1948 şi se rezuma la câteva zeci de bănci, câteva hârți şcolare, un dulap, o masă şi câteva scaune.

Chiar dacă condiţiile în care învățau copiii erau precare, căldura şi dăruirea cu care dascălii, preoți, învățători sau profesori şi-au făcut datoria, au făcut ca din rândul elevilor o parte să-şi continue studiile, mulți revenind în satul natal ca specialiști contribuind la progresul cultural al comunităţii.

Faţă de cele prezentate mai sus, putem concluziona că Albeştiul a fost şi este un  leagăn multicultural, amprentat de diverse culturi peregrinate în aceste locuri, de-a  lungul vremii. Multiculturalitatea aduce multe elemente pozitive, dar, în același timp, implică şi anumite dificultăți, școala fiind cel mai important factor educaţional care are datoria, ca instanță de transmitere a valorilor, să se centreze pe pluralitatea culturilor pe care mediul  local multicultural îl presupune.

Referitor la celelalte sate care aparțin comunei Albeşti: Cotu Văii, Arsa, Vîrtop şi Coroana, putem afirma că  şi în acestea, școala a reprezentat un factor de progres cultural  al comunităților în care acestea şi-au făcut simțită existenţa. In aceste sate au funcționat școli primare şi grădinițe începând cu a doua jumătate a sec. XX iar acum  funcționează următoarele structuri: Școala Gimnazială nr. 1 Cotu Văii, GPN Cotu Văii, GPN Arsa, GPN Vîrtop și GPN Albești. Școala Primară Coroana a fost închisă în anul 2011, Școala Primară Vîrtop în 2016 iar Școala Primară nr 2 Arsa în 2020.

Dintre acestea școala din satul Cotu Văii școlarizează elevi până la clasa a VIII-a iar elevii dispun de la începutul anului şcolar 2013-2014 de o clădire nouă, un spațiu modern ce oferă toate condiţiile pentru desfăşurarea procesului educaţional. De asemenea, localitatea Albești dispune, din anul școlar 2021-2022, de un sediu nou pentru grădiniță, ce corespunde standardelor actuale.

Toate școlile şi grădinițele din comună au fost reabilitate şi dotate corespunzător.